spoitorie

română

Etimologie

Din spoitor + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /spo.i.toˈri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
spoitorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spoitorie invariabil
Articulat spoitoria invariabil
Genitiv-Dativ spoitoriei invariabil
Vocativ spoitorie invariabil
  1. meseria spoitorului.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.