slugărit
română
Etimologie
Din a slugări.
Pronunție
- AFI: /slu.gə'rit/
Substantiv
| Declinarea substantivului slugărit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | slugărit | slugărite |
| Articulat | slugăritul | slugăritele |
| Genitiv-Dativ | slugăritului | slugăritelor |
| Vocativ | slugăritule | slugăritelor |
- faptul de a slugări; slugăreală.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.