slugărime
română
Etimologie
Din slugă + sufixul -ărime.
Pronunție
- AFI: /slu.gə'ri.me/
Substantiv
| Declinarea substantivului slugărime | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | slugărime | invariabil |
| Articulat | slugărimea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | slugărimii | invariabil |
| Vocativ | slugărime | invariabil |
- (rar; colectiv) mulțime de slugi; slujitorime, argățime.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.