silf
română
Etimologie
Din franceză sylphe < latină sylphus.
Pronunție
- AFI: /silf/
Substantiv
| Declinarea substantivului silf | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | silf | silfi |
| Articulat | silful | silfii |
| Genitiv-Dativ | silfului | silfilor |
| Vocativ | silfule | silfilor |
- (în mitologia popoarelor germanice) duh aerian ușor, foarte agil, care, împreună cu silfida, întruchipa elementul aerului.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.