sfănțuică
română
Etimologie
Din sfanț + sufixul -uică.
Pronunție
- AFI: /sfənˈʦuj.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului sfănțuică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sfănțuică | sfănțuici |
| Articulat | sfănțuica | sfănțuicile |
| Genitiv-Dativ | sfănțuicii | sfănțuicilor |
| Vocativ | sfănțuică | sfănțuicilor |
- (înv.) sfănțoaică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.