serpentină

română

Etimologie

Din franceză serpentin.

Pronunție

  • AFI: /ser.pen'ti.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
serpentină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ serpentină serpentine
Articulat serpentina serpentinele
Genitiv-Dativ serpentinei serpentinelor
Vocativ ' '
  1. drum șerpuit, construit special pentru a ușura urcușul în pantă.
  2. cotitură a unui astfel de drum.
  3. fâșie lungă și îngustă de hârtie colorată, înfășurată strâns, care, fiind aruncată, se desfășoară în formă de spirală și este folosită drept mijloc de amuzament la petreceri.
  4. tub în formă de spirală folosit ca schimbător de căldură.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.