semui

română

Etimologie

De la a semăna.

Pronunție

  • AFI: /se.mu'i/


Verb


Conjugarea verbului
semui
Infinitiv a semui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 semuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să semuiască
Participiu semuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv.) a asemăna; a compara.
  2. (v.tranz.) (pop.) a confunda.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.