semantem
română
Etimologie
Din franceză sémanteme.
Pronunție
- AFI: /se.man'tem/
Substantiv
| Declinarea substantivului semantem | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | semantem | semanteme |
| Articulat | semantemul | semantemele |
| Genitiv-Dativ | semantemului | semantemelor |
| Vocativ | ' | ' |
- parte de cuvânt considerată ca purtătoare a sensului lexical.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.