secătuit

română

Etimologie

Din verbul a secătui.

Pronunție

  • AFI: /se.kə.tuˈjit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
secătuit
Singular Plural
Masculin secătuit secătuiți
Feminin secătuită secătuite
Neutru secătuit secătuite
  1. stors, sleit, epuizat, obosit.
  2. care s-a terminat, care nu mai poate fi exploatat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din secătui.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru secătui.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.