scărpina
| Vezi și : scarpină, scărpină |
română
Etimologie
Din latină scarpinare.
Pronunție
- AFI: /skər.piˈna/
Verb
| Conjugarea verbului (se) scărpina | |
| Infinitiv | a (se) scărpina |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) scarpin |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) scarpine |
| Participiu | scărpinat |
| Conjugare | I |
- (v.refl. și tranz.) a (se) râcâi sau a (se) freca cu unghiile, cu degetele, cu un obiect sau de ceva tare, în locul unde simte o senzație de mâncărime a pielii.
- Se scarpină la ureche.
- (v.tranz. fig. fam.) a bate pe cineva.
Sinonime
Cuvinte derivate
- scărpinare
- scărpinat
- scărpiniș
Traduceri
a freca cu unghiile sau cu un obiect (pentru a înlătura senzația de mâncărime)
|
|
Etimologie
Din scărpina.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru scărpina.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.