săpător

română

Etimologie

Din a săpa + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /sə.pə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
săpător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ săpător săpători
Articulat săpătorul săpătorii
Genitiv-Dativ săpătorului săpătorilor
Vocativ săpătorule săpătorilor
  1. persoană care se ocupă cu săpatul, care muncește cu sapa.
  2. persoană care sapă în lemn, în piatră etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.