rotunjime

română

Variante

Etimologie

Din rotund + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /ro.tun'ʒi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
rotunjime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rotunjime rotunjimi
Articulat rotunjimea rotunjimile
Genitiv-Dativ rotunjimii rotunjimilor
Vocativ rotunjime rotunjimilor
  1. calitatea a ceea ce este rotund; (p.ext.) linie, formă rotundă.
  2. (la pl.) formă rotundă, plină a trupului.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.