roșeață
română
Etimologie
Din roșu + sufixul -eață.
Pronunție
- AFI: /roˈʃe̯a.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului roșeață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | roșeață | roșeți |
| Articulat | roșeața | roșețile |
| Genitiv-Dativ | roșeții | roșeților |
| Vocativ | roșeață | roșeților |
- culoare roșie.
- împurpurare, înroșire, îmbujorare (a feței, a pielii).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.