rezida

română

Etimologie

Din franceză résider < latină residere.

Pronunție

  • AFI: /re.zi'da/


Verb


Conjugarea verbului
rezida
Infinitiv a rezida
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 '
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să rezide
Participiu rezidat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (urmat de determinări introduse prin prep. „în”) a se afla, a exista; a consta.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.