restaurator

română

Etimologie

Din franceză restaurateur < latină restaurator, restauratoris.

Pronunție

  • AFI: /res.ta.u.ra'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
restaurator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ restaurator restauratori
Articulat restauratorul restauratorii
Genitiv-Dativ restauratorului restauratorilor
Vocativ restauratorule restauratorilor
  1. persoană care reface, repară opere de artă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.