repica

română

Etimologie

Din franceză repiquer.

Pronunție

AFI: /re.pi'ka/

Verb

Conjugarea verbului repica
Infinitiv	a repica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	repichez, repic
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să repicheze, repice
Participiu	repicat
Conjugare	I

(v.tranz.) a răsădi la distanțe mai mari plantele tinere, crescute în răsadnițe și sere, pentru a le asigura condiții favorabile de nutriție.

Sinonime

replanta

Cuvinte derivate

Traduceri

a replanta

engleză: replant (English)
franceză: repiquer (français)
germană: umpflanzen (Deutsch)

italiană: ripiantare (italiano)
spaniolă: replantar (español)
suedeză: omplantera (svenska), återplantera (svenska)

Referințe

DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.