reminiscență

română

Etimologie

Din franceză réminiscence < latină reminiscentia.

Pronunție

  • AFI: /re.mi.nis'ʧen.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
reminiscență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reminiscență reminiscențe
Articulat reminiscența reminiscențele
Genitiv-Dativ reminiscenței reminiscențelor
Vocativ reminiscență reminiscențelor
  1. amintire vagă a unor fapte aproape dispărute din memorie.
  2. rămășiță, rest, urmă (abia perceptibilă).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.