reluctivitate
română
Etimologie
Din franceză reluctivité, engleză reluctivity.
Pronunție
- AFI: /re.luk.ti.vi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului reluctivitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reluctivitate | reluctivități |
| Articulat | reluctivitatea | reluctivitățile |
| Genitiv-Dativ | reluctivității | reluctivităților |
| Vocativ | reluctivitate | reluctivităților |
- (fiz.) reluctanță a unei substanțe omogene și izotrope; reluctanță specifică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.