regalitate

română

Etimologie

Din latină regalitas, regalitatis. Confer franceză royauté.

Pronunție

  • AFI: /re.ga.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
regalitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ regalitate regalități
Articulat regalitatea regalitățile
Genitiv-Dativ regalității regalităților
Vocativ regalitate regalităților
  1. formă de guvernământ în care statul este condus de un rege; monarhie.


Traduceri

Anagrame

  • argățitele

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.