refeacă

română

Etimologie

Din refeca.

Pronunție

  • AFI: /reˈfe̯a.kə/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru refeca.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru refeca.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru refeca.

Sinonime

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.