reculare
română
Etimologie
Din recula.
Pronunție
- AFI: /re.ku'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reculare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reculare | reculări |
| Articulat | recularea | reculările |
| Genitiv-Dativ | reculării | reculărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a recula și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.