rectificat
română
Etimologie
Din verbul a rectifica.
Pronunție
- AFI: /rek.ti.fiˈkat/
Substantiv
| Declinarea substantivului rectificat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rectificat | rectificate |
| Articulat | rectificatul | rectificatele |
| Genitiv-Dativ | rectificatului | rectificatelor |
| Vocativ | rectificatule | rectificatelor |
- faptul de a rectifica; rectificare.
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului rectificat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | rectificat | rectificați |
| Feminin | rectificată | rectificate |
| Neutru | rectificat | rectificate |
- care a fost corectat.
- care a fost supus operației de rectificare.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din rectifica.
Verb
- forma de participiu trecut pentru rectifica.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.