recopia

română

Etimologie

Din franceză recopier.

Pronunție

  • AFI: /re.ko.pi'a/


Verb


Conjugarea verbului
recopia
Infinitiv a recopia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 recopiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să recopieze
Participiu recopiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a copia din nou un text, un act etc.; a scoate o nouă copie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.