recombina

română

Etimologie

Din franceză recombiner.

Pronunție

  • AFI: /re.kom.biˈna/


Verb


Conjugarea verbului
recombina
Infinitiv a recombina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 recombin
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să recombine
Participiu recombinat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a combina din nou elementele unui tot.
  2. (v.refl. recipr.) a realiza o recombinare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.