recarbura

română

Etimologie

Din franceză recarburer.

Pronunție

  • AFI: /re.kar.bu'ra/


Verb


Conjugarea verbului
recarbura
Infinitiv a recarbura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 recarburez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să recarbureze
Participiu recarburat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a mări procentul în carbon al unui oțel care în timpul elaborării a pierdut carbon sub limita prescrisă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.