reîncolțire
română
Etimologie
Din reîncolți.
Pronunție
- AFI: /re.ɨn.kol'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reîncolțire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reîncolțire | reîncolțiri |
| Articulat | reîncolțirea | reîncolțirile |
| Genitiv-Dativ | reîncolțirii | reîncolțirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reîncolți și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.