reîmpădurire

română

Etimologie

Din reîmpăduri.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨm.pə.du'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reîmpădurire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reîmpădurire reîmpăduriri
Articulat reîmpădurirea reîmpăduririle
Genitiv-Dativ reîmpăduririi reîmpăduririlor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reîmpăduri și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.