răzbici

română

Etimologie

Din a răzbi + sufixul -ici.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
răzbici
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răzbici răzbice
Articulat răzbiciul răzbicele
Genitiv-Dativ răzbiciului răzbicelor
Vocativ răzbiciule răzbicelor
  1. (reg.) bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într-o gaură.

Cuvinte derivate

  • răzbici


Traduceri

Etimologie

Din a răzbici.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
răzbici
Infinitiv a răzbici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 răzbicesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să răzbicească
Participiu răzbicit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a găuri, a perfora.
  2. (v.tranz.) a scoate ceva bătând.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.