răsunare
română
Etimologie
Din răsuna.
Pronunție
- AFI: /rə.su'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răsunare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răsunare | răsunări |
| Articulat | răsunarea | răsunările |
| Genitiv-Dativ | răsunării | răsunărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răsuna și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.