rănit

Vezi și : rânit, ranit

română

Etimologie

Din verbul a (se) răni.

Pronunție

  • AFI: /rəˈnit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rănit
Singular Plural
Masculin rănit răniți
Feminin rănită rănite
Neutru rănit rănite
  1. (adesea substantivat) care a căpătat o rană, o leziune.
  2. (fig.) jignit, ofensat.


Traduceri

Etimologie

Din răni.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru răni.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.