rășinar

română

Etimologie

Din rășină + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /rə.ʃi'nar/


Substantiv


Declinarea substantivului
rășinar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rășinar rășinari
Articulat rășinarul rășinarii
Genitiv-Dativ rășinarului rășinarilor
Vocativ rășinarule rășinarilor
  1. (reg.) persoană care se ocupă cu extracția sau cu vânzarea rășinii.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.