pupăi

Vezi și : pupai

română

Etimologie

Din (pu-pu-)pup + sufixul -ăi.

Pronunție

  • AFI: /pu.pəˈi/


Verb


Conjugarea verbului
pupăi
Infinitiv a pupăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 pupăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să pupăiască
Participiu pupăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre pupeze) a scoate strigăte caracteristice speciei.
  2. (v.intranz.) (fig.) (despre oameni) a flecări, a cleveti.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.