punic
română
Etimologie
Din latină punicus, franceză punique.
Pronunție
- AFI: /'pu.nik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului punic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | punic | punici |
| Feminin | punică | punice |
| Neutru | punic | punice |
- care aparține Cartaginei sau locuitorilor ei, privitor la Cartagina sau la locuitorii ei; cartaginez.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.