prouver

franceză

Etimologie

Din franceză veche prover < latină probāre, forma de infinitiv prezent activ pentru probō („a aproba; a proba”).

Înrudit cu catalană provar, italiană provare, occitană provar, portugheză provar, română proba și spaniolă probar.

Pronunție

AFI: /pʁu.ve/
Audio^fișier

Verb

prouver

(v.tranz.) a proba, a dovedi, a arăta
Les premiers principes ne se prouvent pas, ils se supposent.

Le crime a été suffisamment prouvé.
(p.ext.) a demonstra, a pune în evidență

Sinonime

1: argumenter, attester, montrer, démontrer, justifier, vérifier
2: indiquer, marquer, montrer

Antonime

1: réfuter

Cuvinte derivate

cuvinte derivate

approuver
approbation
éprouver
épreuve
improuvable
preuve
probabilité

probable
probablement
probant
prouvable
prouvé
réprouver
réprobation

Expresii

prouver par a plus b
qui veut trop prouver ne prouve rien

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.