pronație
română
Etimologie
Din franceză pronation.
Pronunție
- AFI: /pro'na.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului pronație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pronație | pronații |
| Articulat | pronația | pronațiile |
| Genitiv-Dativ | pronației | pronațiilor |
| Vocativ | pronație | pronațiilor |
- mișcare de rotație pe care mâna și antebrațul le execută din afară către interior.
- (med.) poziție aplecată.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.