prisăcărit

română

Etimologie

Din prisacă+ărit.

Pronunție

  • AFI: /pri.sə.kə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
prisăcărit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prisăcărit prisăcărituri
Articulat prisăcăritul prisăcăriturile
Genitiv-Dativ prisăcăritului prisăcăriturilor
Vocativ prisăcăritule prisăcăriturilor
  1. ocupația prisăcarului, prisăcărie.
  2. (înv.) impozit care se plătea pentru prisăci, în evul mediu, în Țara Românească.

Sinonime

  1. apicultură, albinărit, stupărit
  2. stupărit


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.