pretendentă

română

Etimologie

Din pretendent.

Pronunție

  • AFI: /pre.ten'den.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pretendentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pretendentă pretendente
Articulat pretendenta pretendentele
Genitiv-Dativ pretendentei pretendentelor
Vocativ pretendento pretendentelor
  1. persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.