prestanță
română
Etimologie
Din franceză prestance.
Pronunție
- AFI: /pres'tan.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prestanță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prestanță | ' |
| Articulat | prestanța | ' |
| Genitiv-Dativ | prestanței | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- atitudine impunătoare; aspect impozant.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.