presimți

română

Etimologie

Din pre- + a simți (după franceză pressentir).

Pronunție

  • AFI: /pre.sim'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
presimți
Infinitiv a presimți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 presimt
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să presimtă
Participiu presimțit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a simți dinainte, vag și instinctiv, ceea ce urmează să se întâmple.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.