presimțământ
română
Etimologie
Din a presimți + sufixul -ământ (după franceză pressentiment).
Pronunție
- AFI: /pre.sim.ʦə'mɨnt/
Substantiv
| Declinarea substantivului presimțământ | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | presimțământ | presimțăminte |
| Articulat | presimțământul | presimțămintele |
| Genitiv-Dativ | presimțământului | presimțămintelor |
| Vocativ | presimțământule | presimțămintelor |
- (rar) presimțire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.