prescuriță
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /pres.ku'ri.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prescuriță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prescuriță | prescurițe |
| Articulat | prescurița | prescurițele |
| Genitiv-Dativ | prescuriței | prescurițelor |
| Vocativ | prescuriță | prescurițelor |
- (bot.) (Sempervivum soboliferum sau Sempervivum globiferum) plantă erbacee cu frunze dispuse în rozetă, cu flori alb-gălbui.
Cuvinte apropiate
- prescornic
- prescuranță
- prescurar
- prescurariță
- prescură
- prescurăreasă
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.