prepotență
română
Etimologie
Din franceză prépotence.
Pronunție
- AFI: /pre.po'ten.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prepotență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prepotență | prepotențe |
| Articulat | prepotența | prepotențele |
| Genitiv-Dativ | prepotenței | prepotențelor |
| Vocativ | ' | ' |
- caracter prepotent.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.