prelată
română
Etimologie
Din franceză prélart.
Pronunție
- AFI: /pre'la.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prelată | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prelată | prelate |
| Articulat | prelata | prelatele |
| Genitiv-Dativ | prelatei | prelatelor |
| Vocativ | prelată | prelatelor |
- bucată de pânză deasă (impermeabilă) cu care se acoperă platforma unui autocamion, un autovehicul staționat, diverse materiale etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.