pontaj
română
Etimologie
Din franceză pointage.
Pronunție
- AFI: /pon'taʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului pontaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pontaj | pontaje |
| Articulat | pontajul | pontajele |
| Genitiv-Dativ | pontajului | pontajelor |
| Vocativ | pontajule | pontajelor |
- operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, cantitatea produselor efectuate într-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări, în vederea calculării salariului sau a plății; pontare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.