plutărire
română
Etimologie
Din plutări.
Pronunție
- AFI: /plu.tə'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului plutărire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plutărire | plutăriri |
| Articulat | plutărirea | plutăririle |
| Genitiv-Dativ | plutăririi | plutăririlor |
| Vocativ | plutărire, plutărireo | plutăririlor |
- acțiunea de a plutări și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.