plutări
română
Etimologie
Din plută + sufixul -ări.
Pronunție
- AFI: /plu.təˈri/
Verb
| Conjugarea verbului plutări | |
| Infinitiv | a plutări |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
plutăresc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să plutărească |
| Participiu | plutărit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) a merge cu pluta pe apă.
- (v.intranz.) a transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.