ploconi
română
Etimologie
Din slavă (veche) pokloniti (sen).
Pronunție
- AFI: /plo.ko'ni/
Verb
| Conjugarea verbului (se) ploconi | |
| Infinitiv | a (se) ploconi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) ploconesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) ploconească |
| Participiu | ploconit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl.) a se înclina, a se pleca cu respect, cu multă umilință, înaintea cuiva; a saluta cu politețe (exagerată).
- (v.refl.) a arăta o admirație servilă pentru cineva sau ceva; a se linguși, a se umili, a se căciuli.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.