plenar
română
Etimologie
Din latină plenarius.
Pronunție
- AFI: /ple'nar/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului plenar | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | plenar | plenari |
| Feminin | plenară | plenare |
| Neutru | plenar | plenare |
- (despre ședințe, adunări, reuniuni) care se ține cu participarea tuturor membrilor.
- (livr.) total, întreg, complet; desăvârșit, deplin.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.