plastron

română

Etimologie

Din franceză plastron.

Pronunție

  • AFI: /plas'tron/


Substantiv


Declinarea substantivului
plastron
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plastron plastroane
Articulat plastronul plastroanele
Genitiv-Dativ plastronului plastroanelor
Vocativ ' '
  1. accesoriu (detașabil; scrobit) care se aplică în partea din față a unei cămăși bărbătești.
  2. garnitură detașabilă din partea din față a unei rochii sau bluze.
  3. piesă care protejează pieptul unui scrimer; pieptar.
  4. partea anterioară a unei platoșe.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.