plătică
română
Etimologie
Poate din bulgară платика (platika).
Ideea de „turtit” e vizibilă în acest cuvânt, confer spaniolă platija.
Pronunție
- AFI: /plə'ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului plătică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plătică | plătici |
| Articulat | plătica | plăticile |
| Genitiv-Dativ | plăticii | plăticilor |
| Vocativ | plătică | plăticilor |
- (iht.) (Abramis brama) pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic și scurt.
Sinonime
Cuvinte derivate
- plăticar
- plăticuță
Cuvinte apropiate
Traduceri
pește
|
|
Etimologie
Etimologie necunoscută. Poate în legătură cu termenul precendent; numit așa din cauza formei caracteristice a frunzelor sale.
Substantiv
| Declinarea substantivului plătică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plătică | plătici |
| Articulat | plătica | plăticile |
| Genitiv-Dativ | plăticii | plăticilor |
| Vocativ | plătică | plăticilor |
- (bot.) (Gleditsia triacanthos) arbore mare înrudit cu salcâmul, originar din America, cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție; glădiță.
Sinonime
- (bot.) glădiță, (reg.) roșcovar, salcâm, roșcov-sălbatic
Vezi și
Traduceri
arbore
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.