plătică

română

Etimologie

Poate din bulgară платика (platika).

Ideea de „turtit” e vizibilă în acest cuvânt, confer spaniolă platija.

Pronunție

  • AFI: /plə'ti.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
plătică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plătică plătici
Articulat plătica plăticile
Genitiv-Dativ plăticii plăticilor
Vocativ plătică plăticilor
  1. (iht.) (Abramis brama) pește de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic și scurt.

Sinonime

Cuvinte derivate

  • plăticar
  • plăticuță

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută. Poate în legătură cu termenul precendent; numit așa din cauza formei caracteristice a frunzelor sale.

Substantiv


Declinarea substantivului
plătică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plătică plătici
Articulat plătica plăticile
Genitiv-Dativ plăticii plăticilor
Vocativ plătică plăticilor
  1. (bot.) (Gleditsia triacanthos) arbore mare înrudit cu salcâmul, originar din America, cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție; glădiță.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.